Nebunia de a gandi cu mintea ta - Gabriel Liiceanu
- Producători:Autor
- Cod produs: C248
- Disponibilitate: În Stoc
-
39,00 RON
-
Fără TVA: 37,14 RON
Cui i se adresează atunci titlul acestei cărţi, Nebunia de a gândi cu mintea ta?
Cine anume e interesat de ce înseamnă să gândeşti cu mintea ta?
Răspunsul mi se pare evident: oricine. Oricine care, vorba lui Kierkegaard, vrea să fie mai mult decât un exemplar într-un banc de heringi.
Ce înseamnă a gândi? Întrebarea asta nu e oare cât se poate de stupidă? Toată lumea va putea pretinde, pe bună dreptate, că gândeşte.
Există vreun om pe lumea asta care nu gândeşte? Se pare că creierul fiecărui om generează cam 60 000 de gânduri pe zi.
Până şi un oligofren gândeşte, chiar dacă mai puţin, dar, de vreme ce efectuează operaţii mentale, gândeşte.
Cum să-ţi poţi imagina o „fiinţă gânditoare“ – căci asta e cea mai răspândită definiţie a omului – care nu gândeşte?
Nu suntem noi, cu toţii, „fiinţe raţionale“?
Oricine gândeşte, toată lumea gândeşte!
CUPRINS:
Prefaţă
CE ÎNSEAMNĂ „A GÂNDI“?
Patru feluri de a gândi
„A sta pe gânduri“. Gândire şi otium
Două forme de conectare la nemurire
1. Faima ca pomenire perpetuă
2. Gândirea e capitalul nostru de nemurire
Gândirea şi versantul interiorizării
O preocupare fără statut social
Cât timp se poate sta pe gânduri?
O altfel de gândire
A asuma până la capăt
Gândirea ca ajungere la surse şi ca „tehnică a gândirii“
Mirarea în marginea umilului
Despre intimitatea spiritului şi despre vileagul culturii
DESPRE A GÂNDI PE CONT PROPRIU
Pe urmele unei idei augustiniene
Ce este sinele noician?
Despre comerţul cu cei morţi
„Gândul propriu“
Un personaj inclasabil
Ce este un reformator al omenirii?
Logos platonician şi bun simţ cartezian
Gândirea pe cont propriu, Individul şi mulţimea
PORNIND DE LA O VORBĂ A LUI PASCAL.
CE ÎNSEAMNĂ „DEREGLAREA OAMENILOR“?
Este gândirea reglată de la natură?
Cine reglează gândirea?
1. Momentul socratic. Găsirea adevărului prin confruntarea opiniilor false. Mintea purificată
2. Momentul aristotelic. Mecanismele formale ale gândirii. Mintea logică
3. Momentul cartezian. Regăsirea „stării de natură“ a gândirii. Mintea pură
Şase dereglări contemporane
1. Subminarea comandamentelor etice universale. Dereglarea în raport cu valorile morale. Relativismul. Dispariţia „naturii umane“
2. Subminarea tradiţiei. Dereglarea în raport cu timpul. Evacuarea trecutului
3. Subminarea ierarhiei şi a elitelor. Dereglarea în raport cu valoarea individuală. Egalitarismul
4. Subminarea relaţiei dintre sexe. Dereglarea proprie feminismului. Sexismul
5. Subminarea cărţii. Dereglarea în raport cu centralitatea cuvântului
6. Subminarea raportului cu tehnica. Dereglarea prin producerea de dispozitive cu efecte imprevizibile si necontrolabile
Concluzie
Epilog