Cred cu tarie ca predicarea trebuie sa ofere o punte intre lumea biblica si lumea moderna. [...] Cred cu adevarat in predicare si consider ca nimic nu are puterea de a reda sanatatea si vitalitatea Bisericii, pentru a-i conduce pe membrii ei la maturitate in Hristos, decat o reintoarcere la predicarea autentica, biblica si contemporana. Negresit, exista si obiectii puternice, carora am incercat sa le raspundem, dar exista si argumente teologice, mai puternice, pe care am incercat sa le surprindem. In vremea noastra, slujba predicarii implica numeroase exigente, intrucat cautam sa construim punti intre Cuvant si lume, intre revelatie divina si experienta umana, si sa gasim cai de comunicare intr-o maniera integra si relevanta. Prin urmare, Dumnezeu Isi reinnoieste chemarea, cerindu-ne sa alocam mai mult timp pentru studiu si pregatire si sa ne hotaram sa predicam cu sinceritate, seriozitate,curaj si smerenie.
In aceste conditii, ne vine imediat pe buze o intrebare: cine poate implini toate aceste lucruri? Privilegiul pe care-l avem este mare, responsabilitatea este coplesitoare, tentatiile sunt multe, iar standardele sunt inalte. Ce sperante mai putem avea sa ne angajam cu succes in aceasta slujire?

-- John Stott

Puterea predicarii este o invitatie la redescoperirea gloriei si responsabilitatii proclamarii Cuvantului intr-o lume in care predicarea risca sa devina o traditie desueta. Conturand cu pricepere reperele istorice ale acestei chemari inalte, fundamentele ei teologice esentiale, datoria vitala de a fi relevanti, chemarea imperioasa la studiu, intelegerea etapelor obligatorii ale pregatirii unei predici si trasaturile indispensabile ale caracterului unui predicator eficace, John Stott starneste in noi dorinta de a ne angaja cu zel in aceasta slujba mareata si de a ne implini chemarea cu bucurie si indrazneala.