Cărarea tinereții curate - Traian Dorz
- Producători:Autor
- Cod produs: C2566
- Disponibilitate: În Stoc
-
17,00 RON
-
Fără TVA: 16,19 RON
Cărarea tinereții curate
Domnul nostru Iisus
Hristos a iubit copiii şi tineretul – şi El ne-a învăţat şi pe noi să-i
iubim. Pentru că tineretul este Viitorul. Dacă este tineretul sănătos –
viitorul va fi puternic şi bun. Dacă este tineretul putred – viitorul nu
poate fi decât nefericit. Dar viitorul tineretului depinde în cea mai
mare parte de creşterea şi îndrumarea pe care i-o dau părinţii lui:
părintele trupesc: Familia, părintele sufletesc: Şcoala, părintele
duhovnicesc: Biserica.
Mâinile acestor părinţi modelează sufletul tineretului după cum vor, trecându-şi-l unul altuia.
Dacă
fiecare îşi face datoria, îngrijindu-se armonios de partea lui, iar
între ei, aceşti părinţi se respectă şi se întregesc, ajutându-se unul
pe celălalt, spre a-şi împlini scopul minunat, gândul lor va fi împlinit
în chip fericit. Prin mâinile acestora un popor îşi pregăteşte viitorul
său fericit sau nefericit. De aceea totdeauna adevăraţii părinţi,
educatori şi păstori şi-au făcut din grija creşterii tineretului lor una
din cele mai de seamă datorii de conştiinţă. Când toate acestea se fac
sub conducerea înţeleaptă a mai-marilor acelui popor, viitorul
nu poate fi decât fericit.
Astăzi tineretul a devenit una din
cele mai arzătoare probleme pentru toate popoarele lumii. Căile
primejdioase pe care a apucat tineretul multor popoare umplu de
îngrijorare pe toţi cei care au grija şi răspunderea viitorului
popoarelor lor.
Se caută pretutindeni căile cele mai potrivite
pentru îndreptarea lucrurilor, pentru salvarea situaţiei, pentru
împiedicarea prăbuşirii.
Noi, ca unii care ne iubim din tot
sufletul copiii şi urmaşii noştri, dorim puternic mântuirea lor. Şi vrem
să luăm parte şi noi la marea şi sfânta luptă pentru salvarea şi
ascultarea lui Hristos.
Noi am aflat pe Hristos şi prin El ne-am
aflat pacea şi lumina conştiinţei, echilibrul vieţii şi bucuria ei cea
adevărată şi statornică. Avem neclintita încredinţare că, precum
Hristos a fost Salvatorul nostru, El Singur poate fi şi Salvatorul
fiilor noştri până în veac. Dacă vor vrea să ne asculte, să ne creadă
şi să ne urmeze, vor fi şi ei fericiţi, după cum şi noi suntem, prin
credinţa în Hristos, Domnul nostru.
Hristos este Calea, Adevărul
şi Viaţa. Calea Curată, Adevărul Etern şi Viaţa Fericită. Nimeni
altcineva nici n-a putut spune, nici n-a putut da omenirii aşa ceva,
numai Hristos.
Spre Hristos dorim să le îndreptăm privirile şi
inimile tinerilor noştri, Hristos fiind garanţia unică şi veşnică a unei
vieţi frumoase şi a unui viitor fericit.
În cele ce urmează,
dorim să arătăm, pe cât ne va ajuta harul lui Dumnezeu şi puterile
noastre, – calea cea mai scurtă şi mai sigură spre Hristos, tuturor
celor iubiţi pe care i-am vrea fericiţi la picioarele Lui.
În
faţa lui Dumnezeu şi în lumina veşniciei, într-un anume înţeles, nu
există bărbat sau femeie, tânăr sau bătrân, mic sau mare. Există numai
suflete cu trăirile lor şi cu roadele pe care le-au adus, bune sau rele,
fiecare.
Există o singură Evanghelie pentru toţi, o singură
mântuire şi o singură Jertfă răscumpărătoare. Iar acestea sunt pentru
toţi. Fie bărbaţi, fie femei, fie bătrâni, fie tineri, fie mici, fie
mari.
În acest înţeles, aceste învăţături, deşi sunt scrise în
chip deosebit tinerilor, totuşi nu sunt numai pentru ei. Sunt de acelaşi
folos mântuitor şi pentru cei mai în vârstă, sunt pentru oricine vrea
să creadă şi sa trăiască adevărul lui Hristos din ele.
Depinde
numai de credinţa sufletului care le citeşte: dacă doreşte cu adevărat
mântuirea sa, dacă o caută cu seriozitate ca acela care nu vrea să
alerge în zadar (I Corinteni 9, 27; Galateni 2, 2)
Sau aleargă ca unul care nu ştie încotro merge şi luptă ca unul ce loveşte în vânt (I Corinteni 9, 26).
Fiindcă
ştim cât de dureroasă şi urgentă este problema salvării sau pieirii
multor tineri, înţelegem frământarea cea mare pentru găsirea unor
mijloace sigure de salvare. Înţelegem teama generaţiei de azi, care a
luptat şi luptă să adauge tot mai mult la munca generaţiilor trecute,
spre a face viaţa generaţiilor viitoare tot mai uşoară şi plăcută prin
toate descoperirile ştiinţei şi tehnicii, când priveşte viaţa
tineretului său.
Ne dăm tot mai cutremuraţi seama că, fără un
echilibru moral, fără o orientare sănătoasă, fără un ideal înalt, toate
descoperirile şi mijloacele moderne ale ştiinţei nu vor face altceva
decât să le aducă copiilor noştri mai grabnică şi mai cumplită
nenorocirea totală.
Din prăbuşirea care a şi început în multe
părţi, singura salvare este Hristos. Oricât ne-ar fi de greu să
recunoaştem ceea ce de atâta vreme tăgăduim – acesta este adevărul.
Oricât de greu ne-ar fi să ne întoarcem la drumul pe care l-am părăsit de atâta timp, – acesta este singurul drum mântuitor.
Dacă
simţim cu adevărat marea noastră răspundere faţă de poporul nostru şi
de viitorul lui, – vom vedea că Hristos este singura rezolvare bună.
Singurul Salvator. Singura Speranţă.
Legile, oricât de aspre ar
fi, pedepsele oricât de mari, metodele oricât de costisitoare, nu
rezolvă şi nu vor putea rezolva nimic fără Hristos. Omul, scăpat de
paznic, fură din nou. Scăpat din închisoare înşală sau ucide din nou.
Scăpat de sub observaţie, nelegiuieşte din nou. Problema nu se rezolvă
din afară spre înăuntru. Ci dinlăuntru, din conştiinţa din inima
omului, spre în afara lui, spre faptele sale.
Iar acolo,
înăuntrul omului, în inima lui, – nu poate opera decât Hristos şi
Evanghelia Sa. Nimeni altcineva pe lume nu poate face naşterea din nou
într-un suflet şi transformarea lui dintr-un om al întunericului în unul
al luminii decât Hristos. Numai El.
Noi ne-am convins de mult de
acest adevăr. De când Hristos a făcut în noi înşine acest salt
sufletesc şi de aceea am spus şi spunem, am luptat şi luptăm, am suferit
şi suferim pentru a deschide ochii şi mintea tuturor semenilor noştri
să vadă acelaşi luminos şi fericit adevăr, prin care să-şi redobândească
lumina şi mântuirea cu toţii.
Suntem fericiţi când tot mai mulţi fraţi ai noştri ajung la acest har şi ne rugăm mereu să-1 afle tot mai mulţi.
Ştim
că toţi cei care nu s-au încredinţat de aceasta, vor ajunge să se
încredinţeze. După ce vor vedea că orice cârje ar căuta, societatea
bolnavă tot nu v-a putea merge bine până când ea va fi adusă la Hristos.
Şi când Hristos va fi adus la ea ca s-o vindece.
Pentru grăbirea
acelei vremi fericite ne rugăm fierbinte şi luptăm cu nădejde. Ştim că
această vreme va veni şi ne bucurăm dorind-o cât mai curând, căci cu
cât este împiedicată şi întârzie, cu atât vor fi mai multe pierderile
care nu se vor mai putea înlocui niciodată.
Doamne şi Dumnezeul
nostru, Te rugăm să trimiţi Duhul trezirii şi ascultării mântuitoare
asupra noastră a tuturor, pentru ca vremea de har care ne-ai mai
rânduit-o să o putem câştiga spre mântuire şi să n-o pierdem spre
osândă.
Duhule Sfinte, Te rugăm pune putere şi lumină în aceste
îndemnuri, spre a fi cu adevărat folositoare scumpilor noştri urmaşi
cărora le lăsăm ca un testament mântuitor. Amin.
-- Traian Dorz