Chiar și un cititor neavizat este, de regulă, conștient că versiunile ortodoxe ale Bibliei au un specific al lor și că cele protestante au, de asemenea, caracteristici care le deosebesc în mod evident de cele ortodoxe. Cititorii familiarizați cu Scriptura sesizează diferențele, dar rareori pot oferi explicații pentru ele, deoarece în numeroase cazuri rădăcinile fenomenelor care au dus la apariția divergențelor dintre două sau mai multe traduceri ale Bibliei coboară adînc în istorie, iar lămurirea lor presupune o cercetare pe măsură. Un astfel de studiu stă la baza lucrării de față, situată la confluența dintre mai multe domenii de studiu.

Cartea reprezintă o adaptare pentru un public mai larg a tezei de doctorat a autorului, în care acesta investighează tradiția biblică românească (circa 40 de ediții biblice) din perspectiva unor termeni sau sintagme (unsprezece la număr) care de regulă sînt subiect de controversă între confesiunile creștine. După un capitol care prezintă în rezumat istoria traducerii Bibliei în românește, autorul analizează diverse condiționări culturale, ecleziologice, mariologice, soteriologice, respectiv eshatologice. Analiza biblico-exegetică amănunțită a fiecărui termen este însoțită de o incursiune în istoria interpretării și în dogmatică, incursiune menită să pună problema în context. Această cercetare acoperă un gol în filologia românească, deoarece în prezent nu există lucrări similare, situate la interferența dintre filologie, traductologie, teologia biblică și teologia istorică.

Teolog protestant, prin formație, profesie și, probabil, prin vocație, dl. Conțac este o rara avis printre colegii săi de generație, ca unul care a înțeles că veridicitatea istorico-filologică a textului biblic este poate teritoriul cel mai ferm al dialogului interconfesional. Onestitatea și acribia filologică nu sînt și nu pot fi confesionale! Urmăresc de cîțiva ani consistenta activitate științifică și publicistică a tînărului nostru coleg. Etapele de studiu parcurse (o facultate de teologie protestantă, un masterat în filologie clasică, un doctorat în filologie), alături de o apreciabilă experiență de traducător din limba engleză, calitățile native de bun filolog (spirit critic, capacitate analitică, o bună memorie, discernămînt, cu un cuvînt, acribie), dovedite deja în articolele publicate în reviste de specialitate, conturează profilul promițător al unui explorator în teritoriile de graniță dintre filologie, hermeneutică biblică, traductologie și teologia propriu-zisă.

Prof. univ. dr. Eugen Munteanu

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași