Norul Necunoașterii. O carte despre contemplație sau cum este unit sufletul cu Dumnezeu
- Producători:Autor
- Cod produs: C1698
- Disponibilitate: În Stoc
-
32,00 RON
- Fără TVA: 30,48 RON
Norul necunoasterii este una dintre cele mai
faimoase lucrari ale misticii crestine apusene, aparuta in a doua
jumatate a secolului al XIV-lea, in Anglia.
Ghid al rugaciunii
contemplative, tradus in mai multe limbi, lucrarea abordeaza calea
apofatica de apropiere de Dumnezeu (via negativa in termenii teologiei
catolice), aflat – in viziunea autorului – dincolo de un „nor al
necunoasterii”, acolo unde mintea discursiva si abilitatile cognitive
uzuale isi pierd semnificatia in favoarea unei cunoasteri integratoare,
realizata din centrul esential al fiintei. Aceasta experienta nu se
obtine aici prin asceza, prin izolarea de lume sau prin efort
intelectual, ci, asa cum spune un psiholog modern, printr-o „sinteza
dintre iubire si vointa”.
Desi a circulat in randul contemplativilor vremii, textul a fost publicat abia in 1871.
Autorul
ei este necunoscut, se presupune ca apartine mediului monastic englez
al vremii, posibil din ordinul cartuzian. Sursa sa de inspiratie precede
cu aproximativ 900 de ani aparitia „Norului”, lucrarea noastra fiind
asociata curentului
crestin neoplatonician, coborand de la pseudo-Dionisie Areopagitul.
*
„Asadar,
sa nu faci altceva decat sa vrei sa te ostenesti in aceasta lucrare
pana cand vei simti ca doresti sa o faci. Pentru ca, atunci cand vei
purcede la aceasta, nu vei afla decat un intuneric, ca si cum ar fi un
nor de necunoastere, ceva ce nu stii ce este, in afara de faptul ca
simti in vointa ta o intentie goala ce tinde spre Dumnezeu. Acest
intuneric si acest nor sunt, orice ai face, intre tine si Dumnezeul tau,
impiedicandu‑te sa‑L vezi limpede prin lumina intelegerii in cugetul
tau ori sa‑L simti prin dulceata iubirii in inima ta.
Asa ca
pregateste‑te sa ramai in acest intuneric pe cat de mult vei putea,
neincetat strigand dupa Cel pe care‑L iubesti. Iar, daca este sa‑L simti
ori sa‑L vezi, atat pe cat ne este cu putinta in aceasta viata, trebuie
ca aceasta sa se petreaca intotdeauna in acest intuneric. Si, daca te
vei stradui asiduu dupa cum iti si cer, ma‑ncred in mila Lui pana aici.” (Extras din Capitolul III)
„Prin
urmare, sileste-te fara sovaire cu acest nimic si cu acest nicaieri si
lasa-ti afara toate simturile tale trupesti impreuna cu lucrarile lor,
caci adevarat iti spun, lucrarea contemplatiei nu poate fi inteleasa de
ele.” (Extras din Capitolul LXX)
„Si, precum acest
cuvant simplu «foc» impunge mai tare si strapunge mai iute urechile
ascultatorilor, tot asa face si un simplu cuvant de o singura silaba
cand nu este doar rostit sau gandit, ci si inteles in mod tainic in
adancimea duhului, care este totuna cu inaltimea, caci in cele
duhovnicesti toate sunt una, inaltimea si adancimea, lungimea si
largimea. […] de aceea este scris ca rugaciunea scurta strapunge cerul.” (Extras din Capitolul XXXVII)
Cuprins
Cuvant-inainte .......... 15
Introducere .......... 33
Aici incepe Rugaciunea prologului .......... 57
Aici incepe Prologul .......... 59
Aici incepe Cuprinsul Capitolelor .......... 63
CAPITOLUL
I - Despre cele patru trepte ale vietii crestinesti si despre calea
pentru care a fost chemat destinatarul acestei carti .......... 77
CAPITOLUL II - Incurajare la ascultare si la lucrarea contemplatiei, tema acestei carti .......... 79
CAPITOLUL
III - Despre felul in care aceasta lucrare urmeaza sa fie infaptuita si
despre valoarea ei in comparatie cu toate celelalte lucrari ..........
82
CAPITOLUL IV - Despre simplitatea acestei lucrari si despre faptul
ca nu poate fi atinsa prin curiozitate intelectuala si nici prin
imaginatie .......... 84
CAPITOLUL V - Despre faptul ca, in timpul
acestei lucrari, toate creaturile care au fost, sunt ori vor fi
vreodata, impreuna cu toate faptuirile lor, trebuie ascunse sub norul
uitarii .......... 91
CAPITOLUL VI - O scurta relatare sub forma de intrebari a lucrarii contemplatiei .......... 93
CAPITOLUL
VII - Despre felul in care cel aflat in aceasta lucrare trebuie sa se
pazeasca de toate gandurile, mai ales de acelea care izvorasc din
propria sa curiozitate, cultura ori istetime nativa .......... 95
CAPITOLUL
VIII - O potrivita cercetare sub forma de intrebari a anumitor indoieli
ce s‑ar putea ivi in timpul acestei lucrari; despre nimicirea
curiozitatii omenesti, a pompei carturaresti si a istetimii native si
despre distingerea starilor si partilor
vietilor active si contemplative .......... 99
CAPITOLUL
IX - Despre faptul ca, pentru cel care se indeletniceste cu aceasta
lucrare, amintirea celei mai inalte fiinte create de Dumnezeu pagubeste
mai mult decat foloseste .......... 104
Capitolul X - Despre felul in
care poti sa cunosti daca un gand nu este pacatos; si, daca este
pacatos, cand anume reprezinta un pacat de moarte, si cand este unul
venial .......... 107
CAPITOLUL XI - Despre faptul ca trebuie sa
judeci fiecare gand sau impuls prin sine insusi si ca trebuie
intotdeauna sa eviti nepasarea fata de pacatele veniale .......... 111
CAPITOLUL XII - Prin puterea acestei lucrari nu doar ca pacatul este nimicit, ci sunt dobandite si virtutile .......... 112
CAPITOLUL XIII - Ce este ascultarea in sine si cand este perfecta si cand imperfecta .......... 115
CAPITOLUL
XIV - Despre faptul ca ascultarea imperfecta trebuie sa premearga celei
perfecte – altfel, pacatosului ii este cu neputinta sa ajunga la
desavarsita virtute a ascultarii inca din aceasta viata .......... 118
CAPITOLUL
XV - O scurta demonstratie impotriva acelora care spun ca nu exista o
mai buna modalitate de a te supune in afara de raportarea la propria ta
pacatosenie .......... 120
CAPITOLUL XVI - Despre faptul ca, prin
aceasta lucrare, pacatosul cu adevarat convertit, care este chemat la
contemplatie dobandeste mai iute desavarsirea decat prin oricare alta
lucrare, si prin aceasta poate primi mai curand de la Dumnezeu iertarea
pacatelor .......... 122
CAPITOLUL XVII - Despre faptul ca adevaratul
contemplativ nu doreste sa aiba de‑a face cu cele ale vietii active ori
cu cele ce se fac ori spun despre el si nici nu se preocupa sa raspunda
acuzatorilor sai pentru a se scuza pe sine .........125
CAPITOLUL
XVIII - Despre felul in care, pana in ziua de astazi, toti activii se
plang de contemplativi precum Marta de Maria. Iar pentru aceasta,
pricina este ignoranta .......... 128
CAPITOLUL XIX - O scurta
aparare a celui care a scris aceasta carte, aratand ca toti
contemplativii trebuie sa‑i ierte pe toti activii pentru cuvintele si
gesturile prin care‑si arata nemultumirea .......... 130
CAPITOLUL XX
- Despre felul in care Atotputernicul Dumnezeu va raspunde cu bunavoire
celor care, pentru a fi iertati, nu au dorit sa‑si paraseasca lucrarea
iubirii de Dumnezeu 132
CAPITOLUL XXI - Intelegerea adevarata a cuvantului evanghelic „Maria partea cea buna si‑a ales” .......... 134
CAPITOLUL
XXII - Despre iubirea minunata pe care o are Hristos pentru om in
persoana tuturor pacatosilor intorsi cu adevarat si chemati la harul
contemplatiei .......... 137
CAPITOLUL XXIII - Despre felul in care
Dumnezeu va raspunde si ii va sustine in mod duhovnicesc pe toti aceia
care, absorbiti de iubirea Lui, nu se mai ingrijesc sa raspunda si sa se
sustina pe sine .......... .......... .......... 139
CAPITOLUL XXIV -
Ce este iubirea in sine si despre felul in care este cu adevarat si
desavarsit cuprinsa in lucrarea despre care vorbim .......... 141
CAPITOLUL
XXV - Despre faptul ca, in timpul acestei lucrari, sufletul desavarsit
nu are niciun fel de legatura cu vreunul dintre oamenii vietii acesteia
.......... 143
CAPITOLUL XXVI - Despre faptul ca fara prezenta
deplina a harului special ori fara o indelunga pastrare a harului comun,
lucrarea despre care vorbesc este aproape cu neputinta si despre care
anume, in aceasta lucrare, este lucrul sufletului ajutat de har si care
este doar al lui Dumnezeu .......... 145
CAPITOLUL XXVII - Cine se cuvine sa se indeletniceasca, asadar, cu lucrul in cele ale harului .......... 148
CAPITOLUL
XXVIII - Despre faptul ca nimeni nu ar trebui sa indrazneasca sa
lucreze acestea inainte de a‑si fi curatat cugetul de toate pacatele
sale grave, potrivit canoanelor .......... 149
CAPITOLUL XXIX -
Despre faptul ca trebuie sa te ostenesti staruitor in aceasta lucrare si
sa‑i patimesti durerea ce‑o provoaca, fara sa judeci pe cineva
.......... 151
CAPITOLUL XXX - Despre cel care poate mustra si judeca greselile celorlalti .......... 153
CAPITOLUL
XXXI - Despre felul in care crestinul trebuie sa se pazeasca de toate
gandurile si pornirile spre pacat atunci cand incepe aceasta lucrare
.......... 154
CAPITOLUL XXXII - Despre doua stratageme duhovnicesti folositoare incepatorului in lucrarea contemplatiei .......... 155
CAPITOLUL
XXXIII - Despre faptul ca prin indeletnicirea cu aceasta lucrare un
suflet este curatat atat de pacatele sale personale, cat si de osandirea
pentru ele si despre cum se face atunci ca pentru nimeni nu exista
odihna deplina in aceasta viata .......... 157
CAPITOLUL XXXIV -
Despre faptul ca Dumnezeu daruieste acest har fara sa fie determinat de
ceva; de aceea harul nu poate fi dobandit prin niciun fel de mijloc
.......... 159
CAPITOLUL XXXV - Despre cele trei lucruri cu care
trebuie sa se indeletniceasca invatacelul in cele ale contemplatiei:
lectura, meditatia si rugaciunea .......... 163
CAPITOLUL XXXVI - Despre meditatiile celor care se silesc neincetat cu lucrarea aceasta .......... 165
CAPITOLUL XXXVII - Despre rugaciunile speciale ale acestor lucratori neobositi .......... 167
CAPITOLUL XXXVIII - Cum si de ce aceasta rugaciune scurta strapunge Cerul .......... 169
CAPITOLUL
XXXIX - Despre felul in care rugatorul desavarsit trebuie sa se roage
si ce este rugaciunea in esenta ei; si despre cel care, rugandu‑se,
foloseste cuvinte, care cuvinte sunt cele mai potrivite cu natura
rugaciunii .......... 171
CAPITOLUL XL - Despre faptul ca, in timpul
acestei lucrari, sufletul nu trebuie sa acorde nicio atentie speciala
vreunui viciu sau virtuti in sine .......... 173
CAPITOLUL XLI -
Despre faptul ca in toate celelalte intreprinderi inferioare acestei
lucrari crestinii trebuie sa pastreze socotinta, dar nu si in aceasta
.......... 175
CAPITOLUL XLII - Despre faptul ca, prin nesocotinta in
aceasta, crestinii vor pastra socotinta in toate celelalte, iar altfel
nicicum .......... 177
CAPITOLUL XLIII - Despre faptul ca toate
intelegerea si simtirea propriei fiinte trebuie indepartate, daca vrem
ca perfectiunea acestei lucrari sa fie cu adevarat simtita de suflet
inca din aceasta viata .......... 179
CAPITOLUL XLIV - Despre felul
in care sufletul trebuie sa se oranduiasca pe sine pentru a zdrobi toata
intelegerea si simtirea de sine. .......... 181
CAPITOLUL XLV - O potrivita cercetare a anumitor inselari ce pot aparea in timpul acestei lucrari .......... 184
CAPITOLUL
XLVI - O invatatura folositoare despre cum poti evita aceste inselari,
lucrand cu o mai mare vioiciune sufleteasca decat orice alta nestapanire
trupeasca .......... 187
CAPITOLUL XLVII - O scurta invatatura
despre curatenia sufleteasca ceruta de aceasta lucrare; cum ca sufletul
trebuie sa‑si infatiseze dorinta sa intr‑un fel lui Dumnezeu, si
intr‑altul catre oameni .......... 189
CAPITOLUL XLVIII - Despre
felul in care Dumnezeu va fi slujit deopotriva cu trupul si cu sufletul,
pentru a ne rasplati in ambele si despre felul in care vom putea
cunoaste cand toate acele sunete si dulceata ce se‑ntampla trupului la
vremea rugaciunii sunt bune si cand sunt rele. .......... 192
CAPITOLUL
XLIX - Substanta oricarei perfectiuni nu este nimic altceva decat o
vointa buna si cum toate sunetele, mangaierile si indulcirile ce se pot
intampla in aceasta viata nu sunt decat accidente ale acestei
perfectiuni .......... 195
CAPITOLUL L - Ce este iubirea curata si
cum se explica faptul ca pentru unii astfel de mangaieri sunt foarte
rare, iar in cazul altora prea frecvente .......... 197
CAPITOLUL LI -
Despre faptul ca trebuie sa fim cu mare bagare de seama ca nu cumva sa
intelegem trupeste ceea ce se zice duhovniceste, si mai ales despre cat
de important este sa fim atenti in intelegerea cuvantului „in” si a
cuvantului „sus” .......... 199
CAPITOLUL LII - Despre felul in care
acesti tineri ucenici pripiti inteleg gresit cuvantul „in” si despre
ratacirile ce decurg din aceasta .......... 202
CAPITOLUL LIII -
Despre diverse purtari nepotrivite care apar in cazul celor lipsiti de
lucrarea despre care vorbim .......... 204
CAPITOLUL LIV - Despre
felul in care prin Puterea acestei lucrari esti condus intr‑un mod
preaintelept, dobandind deplina cuviinta atat in trup cat si in suflet
.......... 207
CAPITOLUL LV - Despre felul in care vor fi inselati
cei care urmeaza fierbintelii cugetului, condamnand‑i pe cei din jur
fara discernamant .......... 210
CAPITOLUL LVI - Despre felul in care
vor fi inselati cei care se bazeaza mai mult pe capacitatea de iscodire
a istetimii native sau pe teologia scolastica decat pe simpla
invatatura temeinica si indrumarea Sfintei Biserici .......... 213
CAPITOLUL
LVII - Despre felul in care acesti tineri ucenici pripiti inteleg
gresit celalalt cuvant, „sus”, si despre inselarea care decurge din
aceasta .......... 215
CAPITOLUL LVIII - Despre faptul ca nu trebuie
sa luam exemplul Sfantului Martin si al Sfantului Stefan, incordandu‑ne
imaginatia sensibila spre cele de sus in timpul rugaciunii ..........
217
CAPITOLUL LIX - Despre faptul ca nu trebuie ca, in timpul
rugaciunii, sa luam exemplul Inaltarii fizice a lui Hristos,
incordandu‑ne imaginatia sensibila spre cele de sus; si despre faptul ca
in orice lucrare duhovniceasca toate acestea trei: timp, loc si trup
trebuie uitate .......... 221
CAPITOLUL LX - Despre faptul ca atat
drumul mare, cat si cararea intr‑acolo sunt pasite de doriri, si nu de
umbletul picioarelor .......... 224
CAPITOLUL LXI - Despre faptul ca
tot ce este trupesc este supus duhovnicescului; aceasta supunere este
conforma firii si nu opusa .......... 226
CAPITOLUL LXII - Despre
felul in care poti sti daca lucrarea ta este sub tine, in afara ta ori
cand este una cu tine sau in tine si cand este deasupra ta si dedesubtul
Dumnezeului tau .......... 228
CAPITOLUL LXIII - Despre puterile
sufletesti in general si cum anume mai ales Memoria este o putere
principala ce cuprinde in sine toate celelalte puteri si toate acele
lucruri in care acestea actioneaza .......... 230
CAPITOLUL LXIV -
Despre cele doua puteri principale, Ratiunea si Vointa, si despre
activitatea lor inainte si dupa pacat .......... 232
CAPITOLUL LXV -
Despre prima dintre puterile secundare, al carei nume este Imaginatia si
despre activitatea si supunerea ei fata de Ratiune, inainte si dupa
pacat .......... 233
CAPITOLUL LXVI - Despre cealalta putere
secundara, ce se numeste Sensibilitate; despre activitatea si supunerea
ei fata de Ratiune, inainte si dupa pacat .......... 235
CAPITOLUL
LXVII - Despre faptul ca oricine nu cunoaste puterile unui suflet si
modul lui de a lucra poate fi inselat cu usurinta in ceea ce priveste
intelegerea cuvintelor si a lucrarii duhovnicesti si despre felul in
care un suflet este facut un Dumnezeu prin har .......... 237
CAPITOLUL
LXVIII - A fi niciunde trupeste este a fi pretutindeni duhovniceste; si
[despre] cum, pentru omul nostru cel dinafara, lucrarea contemplatiei
nimic nu pretuieste. .......... 239
CAPITOLUL LXIX - Despre felul in
care simtirile noastre sunt minunat prefacute in trairea duhovniceasca a
acestui nimic si [despre faptul] ca aceasta nu se petrece in vreun loc
.......... 241
CAPITOLUL LXX - Daca tocmai prin defaimarea simturilor
noastre trupesti incepem sa ne apropiem mai grabnic de cunoasterea
celor ceresti, urmeaza ca, in chip asemanator, prin smerirea puterilor
noastre spirituale incepem sa ne apropiem mai grabnic de cunoasterea lui
Dumnezeu, pe cat este cu putinta a o avea prin har in conditiile lumii
acesteia .......... 243
CAPITOLUL LXXI - Despre faptul ca unii nu vor
putea ajunge la desavarsirea acestei lucrari decat in momentele de
extaz, iar altii oricand voiesc, adica in starea lor sufleteasca
obisnuita .......... 246
CAPITOLUL LXXII - Despre faptul ca un
lucrator al contemplatiei nu trebuie sa aprecieze ori sa gandeasca
despre un altul potrivit starii in care se afla el insusi .......... 248
CAPITOLUL
LXXIII - Despre felul in care, potrivit chipului in care Moise,
Betaleel si Aaron erau preocupati de Chivotul Legii, tot astfel si noi
ne impartasim de acest har al contemplatiei in trei feluri, caci acest
har era prefigurat de Chivot 249
CAPITOLUL LXXIV - Despre faptul ca
materia acestei carti nu mai poate fi citita sau mentionata, ascultata
ori discutata de un suflet care‑i este partas, fara ca acela sa aiba
sentimentul ca este intr‑un deplin acord cu cele care tin de lucrarea
descrisa si despre recapitularea aceleiasi insarcinari care apare in
prolog .......... 251
CAPITOLUL LXXV - Despre unele semne prin care
un suflet se poate incredinta cu adevarat daca este chemat de Dumnezeu
sa fie un lucrator al acestei lucrari .......... 253