Sensibilitatea umană s-a unit într-o zi cu măreţia divină, iar din această alipire a rezultat un germen numit poezie, care nu este decât o vibraţie a sufletului pe corzile harului ceresc.
Atunci când mă aşteptam cel mai puţin, Dumnezeu a ales să-mi dăruiască cel mai mult, vorbind slăbiciunii şi duioşiei din mine prin puterea versului dăruit şi apoi aşternut pe hârtie. Aşa a început o frumoasă lucrare, al cărei sfârşit nu-1 cunosc, dar care mi-aş dori să fie doar atunci când inima mea va bate pentru ultima oară. Nu ştiu dacă vor mai fi şi alte stihuri, dar ştiu că cele pe care le-am primit vreau să le dăruiesc înmănuncheate în această carte pe care am numit-o „Mulţumesc!”
Poate te vei întreba, de ce acest titlu? Pentru că am vrut să îmi exprim astfel profunda mea recunoştinţă faţă de Cel care mi le-a dat şi pentru care vreau să trăiesc, iar mai apoi faţă de atâţia oameni deosebiţi care au pecetluit prin prezenţa lor vremelnica mea existenţă: scumpii mei părinţi, fraţi, surori, colegi, prieteni şi alţii faţă de care, dăruindu-le acest volum, vreau să-mi exprim gratitudinea, spunându-le: „Mulţumesc!"
Aşadar, mulţumesc, stimate cititor, că ai ales să poposeşti cu privirea asupra acestor rânduri revelate de Cel mai mare poet al tuturor timpurilor, Isus Hristos!

-- Irina Bîrlea