Cartea martirilor – John Foxe

In multe parti ale lumii de astazi, suferintele si strimtorarile din cauza credintei sunt inca la ordinea zilei. Din fericire, pentru cei mai multi dintre noi, acesta nu mai este cazul. Si totusi, suntem avertizati in Biblie ca vom avea parte de necazuri, iar cunoasterea istoriei persecutiei crestinilor este o pregatire valoroasa in acest sens.
Citirea acestei carti poate ca nu va fi o experienta prea placuta, dar ea este totusi pretioasa. Generatii de crestini din perioada Reformei si de mai tirziu au crescut cu cartea lui John Foxe care, in afara de Biblie, a fost cea mai raspindita scriere din secolul 16.

Introducere

John Foxe s-a nascut in 1516, la Boston, Lincolnshire, Anglia. La virsta de 16 de ani a plecat la Oxford, unde si-a luat licenta in 1537, a devenit profesor si si-a terminat studiile de masterat in 1543. In timp ce preda la Oxford, el a devenit prieten bun cu Hugh Latimer si William Tyndale, imbratisind protestantismul. Vederile sale erau mai extremiste decit se admitea in colegiu, asa ca a parasit universitatea in 1545, s-a casatorit si s-a mutat la Londra, unde a devenit profesorul particular al nepotilor ducelui de Norfolk.
Foxe a fost ordinat diacon al Bisericii anglicane si a activat in favoarea Reformei, scriind mai multe brosuri si incepindu-si lucrul la relatarea istoriei martirilor crestini, insa a fost silit sa paraseasca tara in 1553, cind regina catolica Maria s-a urcat pe tron. Prima parte a cartii sale a fost publicata in 1554, la Strassbourg, in Franta. A plecat apoi la Frankfurt pentru a sprijini grupul calvinist al lui John Knox si s-a mutat la Basel, in Elvetia, unde a lucrat ca si corector al unui tipograf.
Lui Foxe i s-au transmis in Basel manuscrise si marturii oculare ale persecutarii protestantilor sub domnia reginei Maria, si el a continuat sa lucreze la cartea sa, publicind manuscrisul complet in 1559, anul in care s-a urcat pe tron regina Elisabeta. Intorcindu-se in Anglia, a completat cartea cu mai multe detalii, a tradus-o in limba engleza si a tiparit-o in martie 1563 cu titlul “Actes and monuments of these latter and perillous days” (Fapte si exemple remarcabile ale acestor periculoase zile din urma).
Textul a devenit cunoscut in mod public ca si The Book of Martyrs (Cartea martirilor) si a fost citita si rascitita de puritanii englezi, modelind opinia publica referitoare la catolicism timp de cel putin un secol.
Foxe a fost ordinat preot anglican in 1560, dar a refuzat toate functiile bisericesti din cauza convingerilor sale puritane. El a continuat totusi sa predice si sa-si publice predicile, a servit victimele epidemiei de ciuma din 1563 si a implorat-o pe regina Elisabeta sa nu-i execute pe anabaptisti in 1575 si pe iezuitiin 1581.
Intre timp, “Cartea martirilor” a fost plasata in biserici englezesti, a fost citita marinarilor lui Sir Francis Drake si a fost studiata de familiile puritane, care o considerau o parte vitala a educatiei copiilor lor.
Foxe a murit in aprilie 1587 si a fost inmormintat in biserica St. Giles din Cripplegate, Londra. Sotia sa i-a supravietuit 18 ani; ei au avut impreuna cel putin cinci copii.
Aceasta editie este o repovestire a istoriilor principale ale lui Foxe intr-o engleza moderna si ar trebui sa fie inteleasa usor atit de copii, cit si de adulti.