Ismael… propasind mereu – vol.3 – E.D.E.N. Southworth

Povestea
lui Ismael Worth continua in acest volum. Veti putea urma
perseverenta curajoasa si hotararea cu care eroul nostru vine in
ajutorul celor pe care ii iubeste, dar si drama Claudiei Merlin pe
tarmurile sumbre din nordul Scotiei.

Romanul e presarat cu mister, comploturi, crima, iubire interzisa
si naufragii.

Capitolul I. Redresarea

Un lucru stiu. Deseori, vine o vreme
Cand in inima plina de
speranta a unui om
Seninul orizont se intuneca, iar indoiala il
umbreste.
Munca pe care tanarul a inceput-o atat de bine
Se
risipeste si, din cauza rusinii, este incheiata.
Ah, si totusi
nu ne vom lasa descurajati.
Ceea ce parea triumful Raului in
final
Era de fapt ultimul efort al unui demon sfarsit,
Caruia
i s-a permis sa isi foloseasca toate puterile
Ca mai apoi sa le
piarda pentru totdeauna!

— Owen Meredith

Oricat de groaznica ar fi fost despartirea de Claudia, nu era
tipic pentru Ismael, cu puterea intelectului si a vointei sale, sa se
lase prada prea multa vreme disperarii. Nu era in puterea Claudiei sa
ii faca viata dezolanta. Dar oare putea fi posibila una ca aceasta de
vreme ce Bee avea grija de el?

Bee il iubise pe Ismael in tot timpul in care Ismael o iubise pe
Claudia. Ea il iubise cand era un baietel la scoala, cand era un
tanar invatator de tara, cand era student la drept si il iubea si
acum, cand era un avocat de succes. Iubirea aceasta, avand la baza
respectul si onoarea, se adancise si se consolidase constant. Fiind
complet multumita cu prezentul, Bee nici nu se gandea la viitor. Ea
il lasa, tacuta, in mana lui Dumnezeu. Sau daca uneori, observand
ignoranta completa a lui Ismael fata de prezenta ei placuta si
devotamentul desavarsit fata de nerecunoscatoarea Claudia, Bee, cu o
durere vie, ascutita, mergea si se ocupa de activitatile
gospodaresti, sau se juca impreuna cu cei micuti in camera copiilor,
sau ce era si mai bine, daca se intampla ca micuta Lu sa fie
somnoroasa, fata obisnuia sa o ia pe surioara in camera ei, sa o tina
in brate, la piept, si sa o legene, cantandu-i pana ce adormea. Cu
siguranta strangerea manutelor in jurul gatului ei si adapostirea
micutei la pieptul ei, ii alungau durerea inimii si ii linisteau
agitatia.ricat de groaznica ar fi fost despartirea de Claudia, nu era
tipic pentru Ismael, cu puterea intelectului si a vointei sale, sa se
lase prada prea multa vreme disperarii. Nu era in puterea Claudiei sa
ii faca viata dezolanta. Dar oare putea fi posibila una ca aceasta de
vreme ce Bee avea grija de el?

Cu exceptia acestor mici intepaturi ocazionale, Bee fusese
intotdeauna binecuvantata cu iubire. Dragostea ei, total
neimpartasita dupa cum parea, era totusi cel mai dulce lucru din lume
pentru ea. Si parea astfel, pentru ca in mintea ei, aceasta virtute
era complet incuviintata si lipsita de egoism. Parea a fi viata ei
sau sufletul ei, sau poate amandoua; Bee nu putea decide care anume.
Ea nu se lupta cu iubirea aceasta, nici nu incerca sa o invinga,
pentru ca daca i s-ar fi impotrivit, i-ar fi distrus mintea si
sufletul. Ba din contra, ea o pretuia precum facea cu religia ei, o
pretuia precum pretuia iubirea fata de Domnul ei, cu care era una.

Si iubindu-l pe Ismael astfel, daca nu avea sa se marite cu el,
Bee lua decizia de a nu se marita cu altul, preferand mai degraba sa
traiasca si sa moara ca domnisoara pretuind si ascunzandu-si aceasta
iubire in inima ei, precum lacomul ce-si ascunde aurul. Nu stiu daca
Providenta ar fi permis ca micuta domnisoara sa isi duca la
indeplinire hotararea si nu stiu nici ce s-ar fi facut Bee daca
Ismael s-ar fi casatorit cu alta. Asta n-o stia nici ea. Cand Claudia
pleca, Bee, in mijlocul regretelor ca se despartea de verisoara ei,
simti un fel de usurare. Dar cand vazu efectul plecarii ei asupra lui
Ismael, ea se alarma. Si dupa experientele teribile din acea zi si
noapte, singurul gand al ei era binele lui Ismael.

In dimineata urmatoare acelei zile groaznice, Ismael se trezi
devreme, cu mintea limpede. Isi aminti toate incidentele acelei zile
de incercare, reflecta asupra efectelor sale si se ruga Domnului sa
il scape de povara si vinovatia afectiunii sale exagerate si
pacatoase. Apoi se ridica, isi facu toaleta, citi cateva versete din
Scriptura, isi zise rugaciunile de dimineata si cobori in salon.

In salonul pentru micul dejun o gasi pe Bee, micuta gospodina
harnica, invartindu-se usurel in jurul mesei, adaugand ultimele
lucruri necesare.